Muzeul Naţional de Artă

 Muzeul a fost fondat în 1939 pe baza colecţiei Pinacotecii municipiului Chişinău. Ideea creării acestuia aparţine sculptorului Alexandru Plămădeală (1888-1940). Iniţial colecţia număra  161 de unităţi, care erau amplasate în două săli. Cele mai multe dintre acestea au fost oferite de participanţii celui de-al Zecelea Salon al Societăţii de Arte din Basarabia, care a avut loc la Chişinău în 1939.
Primul director a fost pictorul August Baillayre. Astăzi, colecţia muzeului este amplasată în trei clădiri, declarate monumente de importanţă naţională. Una din acestea este casa Herz, construită în 1903-1905 în stil baroc, casa avocatului Kligman, construită în stil neoclasic la sfârşitul secolului al XIX-lea care se află în apropierea casei Herz. Iar începând cu anul 1989 Muzeului Naţional de Artă a Moldovei îşi desfăşoară activităţile în clădirea de pe strada 31 august 1989 bl. 115, construită în 1895-1901 conform proiectului lui A. Bernardazzi, în stil neoclasic cu elemente gotice. Iniţial aici era amplasat gimnaziul de fete, creat de prinţesa Natalia Dadiani, al cărui nume a fost purtat de gimnaziu pînă la 1940.
 
Astăzi, colecţia muzeului cuprinde peste 38 de mii de opere de artă. În cadrul acestuia sunt pe larg reprezentate artele plastice ale Moldovei (pictura, desenul, sculptura, arta decorativă). O atenţie deosebită trebuie acordată colecţiei iconografice moldoveneşti din Evul Mediu. Icoanele vechi, cărţile şi manuscrisele ne dau o idee a evoluţiei  creştinismului pe teritoriul Moldovei şi rolul său în cultura moldovenească.
 
În muzeu activează permanent expoziţii ale artei ruse, europene şi orientale. Arta rusă este reprezentată de lucrări ale A. Ivanov, I. Repin, V. Perov, A. Savrasov, I. Şişkin, I. Aivazovski, H. Rerih (cat. 77) şi alţii. Nu mai puţin interesantă este colecţia de picturi europene din secolele XVI-XVIII. (P. Gober, Rembrandt, F. Baucer, P. Gavarni. O.  Renoir şi alţii).
 
O valoare incontestabilă o are de asemenea, o culegere de opere a maeştrilor japonezi din secolele XVII-XIX. (Kitagawa Utamaro, Ando Hiroshige, Utagawa Kunisada).

Partenerii nostrii